Intre legenda si adevar

vineri, 13 aprilie 2012

Legenda ouălor rosii

O legendă ne spune că ,după răstignire, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Pilat, invitat la un ospăt dat în cinstea lui de mai-marii evreilor, îngândurat si îndurat tinea un ou in mână. Tocmai în acel moment, un centurion năvăli in sală, strigând inspăimântat: ”Hristos a inviat!”. Sceptic Pilat a replicat: ”O să învie, când se va înrosi oul acesta”. Si oul s-a înrosit pe dată. Minunea l-a făcut pe roman sa scape oul din mâna. De atunci, se zice, a rămas obiceiul ciocnirii ouălor rosii. De fapt, este vorba de substituirea simbolică a sacrificiului prin lovirea ouălelor in cap. Mai glăsuieste legenda ca, in dimineata Duminicii dupa inviere o frumoasă copilă, cu poala plină de ouă, mergea către piata din Ierusalim pentru a le vinde. intilnindu-se pe drum cu un tânar evreu de vita nobilă, impresionat de vestea pe care o aflase, ii spune, in loc de bună ziua, ” Hristos a inviat !”. De atunci a rămas obiceiul ca oamenii sa se salute la inviere cu aceste vorbe.
Pentru a intâmpina in deplina curătenie morală, sufletească aceasta innoire a lumii- ziua Luminata a invierii Domnului, s-ar cuveni ca toti crestinii sa se impărtăseasca.
impărtasania consta in vinul care reprezinta sângele lui Hristos si prescura sau anfora reprezinta trupul lui.
Multi s-au intrebat si se mai intreaba si acuma: de unde au provenit si ce insemnatate au ouale rosii? Nu se poate da un raspuns multumitor. Din timpurile cele mai indepartate toate popoarele lumii celebrau sarbatoarea Anului Nou la echinoctiul primăverii, epoca in care oamenii celebreaza sărbătoarea Pastelui. in loc de copturi ei isi trimeteau ca simbol de afectiune reciproca ouăle rosii.
Se spune ca oul reprezintă pe Creatorul lumii, care produce tot si contine in sine totul.
 Autor: Cristina Fialcovschi